Atitudinea faţă de necunoscut

1. Trans-Religia ca Religie Globală nu dă nici un răspuns dogmatic („scos din burtă” - neîntemeiat ştiinţific cu probe solide, irefutabile) atunci când vine vorba de întrebări legate de aspecte pe care Ştiinţa din acel moment nu le-a lămurit îndeajuns.

2. În legătură cu aceste aspecte ea adoptă o atitudine sceptică şi de cercetare detaşată a lor, luând în această cercetare în considerare şi răspunsurile dogmatice sau nedogmatice date de diferitele religii şi culturi manifestate în umanitate.

3. Cercetătorul Trans-Religios trebuie însă să primească fiecare dintre aceste răspunsuri cu circumspecţie şi scepticism şi să considere ca fiind relativ certe doar acele aspecte ale realităţii pe care le-a verificat el însuşi printr-o metodă ştiinţifică reproductibilă (pe care urmând-o, orice om să ajungă la cunoaşterea aceloraşi aspecte de o manieră similară cu cea pe care el a experimentat-o).

4. Trans-Religia consideră că e foarte nociv „să se bage pe gât” oamenilor anumite învăţături (dogme) legate de aspecte pe care ei nu le pot verifica prin ei înşişi, printr-o metodologie ştiinţifică adecvată.

5. Ea are încredere în capacitatea de discernământ a omului şi o provoacă pe aceasta să se manifeste prin studii individuale bazate pe experienţe proprii şi pe operaţiuni individuale de analiză, sinteză, comparaţie, analogie, etc.

6. Mişcarea Meta-Perceptivă urmăreşte individualizarea fiecărui om în parte şi nu promovează „gândirea de turmă” – gândirea copiată automat fără analiză şi spirit de discernământ critic din gândirea unei „turme” sau a alteia.

7. Omul Meta-Perceptiv este un om echilibrat şi un Individ: el nu poate afirma existenţa cu relativă certitudine decât a acelor aspecte ale realităţii pe care le verifică prin sine însuşi.

8. Pentru celelalte el îşi manifestă darurile Posibilităţii respectiv Imposibilităţii, ale Probabilităţii, respectiv Improbabilităţii fiind conştient de valoarea lor de ghizi în căutarea Adevărului.

9. De aceea el refuză cu promptitudine orice ofertă de copiere automată nediscriminativă a valorilor şi modalităţilor de gândire neîntemeiate şi nedemonstrate încă ştiinţific pe care i le propun diferite sisteme religioase, oculte, filozofice, politice, economice, etc.

10. Omul Meta-Perceptiv este de asemenea conştient de limitele cunoaşterii omeneşti şi nu crede în posibilitatea cunoaşterii absolute pentru fiinţele umane.

11. De aceea el ştie că cunoaşterea pe care noi o deţinem e întotdeauna una relativă, având însă o probabilitate mai mare sau mai mică de a se regăsi în realitate.

12. Omul Trans-religios e conştient de faptul că acum şi întotdeauna vor fi lucruri pe care nu le cunoaşte şi de aceea nu se grăbeşte să afirme „doar din spirit de turmă” (din „credinţă”) că ar cunoaşte cu certitudine lucruri pe care poate doar le intuieşte, dar pe care încă nu l-a experimentat direct.

13. Atitudinea Trans-Religioasă nu este şi nici nu poate fi specifică oamenilor care din spirit de turmă (pentru a nu fi altfel decât ceilalţi) afirmă şi susţin credinţe, obiceiuri şi dogme specifice „turmei” lor, fără a-şi pune vreodată problema veridicităţii sau utilităţii acestora.

14. Omul Trans-Religios nu este un om de turmă (nu este o „oiţă rătăcită” dintr-o turmă care aşteaptă ca alţii să aibă grijă de ce trebuie să facă şi să gândească ea) - el este un Individ Matur şi se comportă ca atare.

15. El nu înghite necondiţionat valorile societăţii în care creşte, ci le pune constant sub semnul Întrebării, le analizează cu atenţie şi acceptă doar ceea ce-i foloseşte cu adevărat (practic nu teoretic) pentru mai marea lui armonizare.

16. Omul Liber nu doreşte şi nu poate să se identifice cu o „turmă” sau alta.

17. El este un Individ şi nu o masă de manevră.

18. De aceea el nu aşteaptă ca alţii să-i spună ce să gândească, cum să gândească sau ce să creadă şi ce nu.

19. El e conştient de faptul că are Minte şi Gândire Proprie şi se foloseşte de ea – nu lasă să se pună praful dogmatismului, fanatismului şi intoleranţei peste ea.

20. Înghiţirea necondiţionată a unor dogme religioase, filozofice, psihologice, economice, politice etc. lui îi provoacă un rău inimaginabil şi de aceea simte nevoia imperioasă de a le da afară din Mintea lui, imediat ce le sesizează prezenţa în sine.

21. Omul Trans-Religios depăşeşte deci „conştiinţa de grup” specifică copilăriei psihice şi îşi regăseşte condiţia de Om Matur – de Individ responsabil cu Discernământ şi Conştiinţă Proprie.

22. De aceea „credinţa” Omului Trans-Religios este Ştiinţă, iar ceea ce e dincolo de aceasta este doar posibilitate şi probabilitate (respectiv imposibilitate şi improbabilitate) şi nu un motiv de comportament fanatic, de turmă.